Biserica ortodoxa romana din Urseni

 
       
Biserica ortodoxa 1777 - fotografie 1936
Deşi nu putem şti cu siguranţă vatra Medveşului în Evul Mediu, este foarte probabil ca aceasta să se fi aflat în apropierea râului Timiş. De asemenea, se prea poate ca în decursul celor 150 de ani până la instaurarea stăpânirii turceşti în Banat, când satul se pustieşte, să fi existat mai multe mutări ale aşezării. În aceste condiţii şi în lipsa unor documente ale epocii este dificil de localizat amplasamentul bisericii din acea perioadă. Date consemnate de Cronica parohială ne vorbesc însă de existenţa unui lăcaş de cult în Satul Bătrân, ridicat în 1746 în timpul păstoririi Episcopului George Popovici al Timişoarei.
Despre locul acestei biserici străvechi îşi aminteşte bătrânul Ioan Cuibari (1866 – 1952). Mărturia sa consemnată de către părintele Vasile Luminosu în 1950 ne indică toponimul Izvor unde, până prin anii 1940 mai putea fi văzută fundaţia bisericii. În urma unei viituri a Timişului malul s-a rupt în locul amintit mai sus, astfel că acum nu se mai pot cunoaşte ruinele edificiului de cult. Medveşenii îşi mută gospodăriile mai spre nord prin 1760, stabilindu-se pe amplasamentul actual al satului. Aici, în 1777, este construită o biserică de lemn închinată Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, continuând astfel hramul bisericii din Satul Bătrân. Iconostasul este adus de la lăcaşul anterior. Sfinţirea are loc în 1778, parohul sub a cărui păstorire s-au finalizat lucrările de construire fiind Crista Popovici . În 1813 este adăugată la faţada de vest un turn – clopotniţă din cărămidă. Dimensiunile devin cu această ocazie: lungimea 17m, lăţimea 6m. Existau câte trei ferestre pe fiecare latură a naosului, iar în peretele altarului una. Pictura este realizată în 1828. Astfel, bolta îi cuprindea pe cei patru Evanghelişti, în timp ce pereţii naosului erau acoperiţi cu scenele Patimilor Mântuitorului în care soldaţii romani sunt înfăţişaţi cu turbane turceşti şi în îmbrăcăminte turcească. În anul 1844, "cu osteneala domnului paroh Moise Popovici, Simion Gruici învăţător şi Nicolae Gherdan tutore şi chinez" este cumpărat un nou clopot, de 100 kg. aflat şi astăzi în uzul bisericii. În data de 21 mai anul 1872 trece la cele veşnice parohul Moise Popovici originar din satul Macedonia şi este înmormântat lângă altarul lăcaşului.
Biserica ortodoxa -fotografie 1938

Ziua de Rusalii a anului 1875 aduce în Medveş vizita canonică a Episcopului ortodox român al Aradului, Ioan Meţianu, ocazionată şi de finalizarea lucrărilor de reparare a bisericii. O altă reparaţie are loc în 1898 când acoperişul de şindrilă al bisericii şi al turnului este înlocuit cu tablă, pe acesta din urmă scriindu-se anul construirii: 1777. Primul deceniu al secolului al XX-lea aduce după sine înfiinţarea Societăţii Sfântul Gheorghe şi a corului bărbătesc condus de învăţătorul Vasile Drăgan şi de către Ioan Ruja. Perioada interbelică marchează parohia în sensul obţinerii de fonduri în vederea înălţării unei noi biserici. Totuşi, în 1931 are loc o ultimă reparaţie a lăcaşului de cult, făcută cu cheltuiala notarului comunal Roman Todea. Acest prilejuieşte şi vizita canonică a Episcopului Grigorie Comşa al Aradului.
În anii '30, biserica din Urseni este cercetată de către directorului Muzeului Banatului de atunci, Ioachim Miloia. Acesta descoperă aici două icoane împărăteşti pe lemn datate la 1776. De asemenea, găseşte similitudini între biserica de lemn din Urseni şi cea din Berini în ceea ce priveşte pictura. Fotografia bisericii din 1936 ne înfăţişează o construcţie destul de interesantă, atrăgând atenţia în mod deosebit turnul din cărămidă de la intrare cu acoperişul în formă de bulb de ceapă specific bisericilor bănăţene din secole al XVIII şi al XIX-lea.
În data de 25 iunie 1933 a fost aşezată piatra fundamentală cu depunerea actului comemorativ pentru noua biserică ortodoxă din Urseni cu participarea protopopului Timişoarei, Patrichie Ţiucra. Biserica a fost construită în mare parte pe cheltuiala credincioşilor şi a Comunei Politice Urseni care a donat suma de 140000 lei ce era iniţial prevăzută pentru ridicarea unui alt edificiu al primăriei. Aproape jumătate din cărămida necesară a fost donată de Primăria Municipiului Timişoara, transportul în sat fiind făcut cu carele de către medveşeni.
Edificiul a fost realizat după planul arhitectului Ştefan Toth Timişoara, executarea lucrărilor intrând în seama arhitectului Constantin Purcariu din Lugoj. Biserica a fost clădită în stil bizantin cu două turnuri pe o bază din beton armat, fiind acoperită cu tablă. Împodobirea interioară a avut loc între 1935 şi 1938. Atât mobilierul din lemn de stejar, cât şi iconostasul din lemn de tei au fost făcute de sculptorul Aurel Cotârlă din Oraviţa. Scenele tâmplei au fost donate de către credincioşi, la fel ca şi o parte din pictura naosului. Aurirea iconostasului şi a chivotului a fost realizată de către Eugen Spang din Timişoara. Pictura a revenit în seama lui Simion Băcală din Petroman, biserica din Urseni fiind primul său locaş de cult pictat integral. Având în vedere calitatea picturii, Consiliul Parohial din Urseni îi mai dăruieşte cu 10% mai mult din suma stabilită.
Biserica ortodoxa astazi

Momentul aducerii crucilor în sat a fost întâmpinat cu mare alai. Crucile au fost transportate la biserică într-un car tras de 4 boi, în faţa convoiului mergând călăreţii în costume tradiţionale şi căluşarii. După momentul aşezării crucilor pe turnuri s-au închinat patru pahare de vin: pentru Rege, Episcop, protoiereu şi pentru preotul paroh. În data de 29 august 1938, pe drumul oraşului, trăsura Episcopului Andrei Magieru a fost întâmpinată de 30 de călăreţi care l-au condus în mijlocul satului. Pe drumul spre biserică au fost presărate flori. La intrarea în lăcaşul de cult oficialităţile au fost aşteptate de părintele Vasile Luminosu şi de primarul comunei, Pavel Băbuţi.
La slujba de sfinţire a bisericii au participat protopopii de Timişoara şi Vinga precum şi parohii din Giroc, Uliuc şi Moşniţa Veche. După terminarea actului sfinţirii, întreaga mulţime intră în biserică unde are loc Sfânta Liturghie. Urmează predica Ep. Andrei prin care îi îndeamnă pe credincioşi să cinstească noul locaş zidit prin truda lor. În aceeaşi zi au mai fost sfinţite şi noua casă parohială şi noul corp de clădire al şcolii din localitate. Vechea biserică de lemn este demolată locul altarului fiind păstrat neatins şi îngrădit cu scândură. Reparaţii ulterioare ale noii biserici au avut loc în 1958, 1963 şi 1988. În prezent, biserica ortodoxă română din Urseni este, începând cu anul 2006, într-un proces de renovare atât exterioară, cât şi interioară.
     
   
   
Contact:admin@urseni.ro SUS