| |
|
|
|
 |
| Gara din Urseni |
Urseni (maghiară-Magyarmedves, germana-Medwesch) este o localitate din judeţul Timiş, Banat, România. Alături de localităţile Albina, Moşniţa Veche, Moşniţa Nouă şi Rudicica face parte din aceeaşi comună.
Localizare
Urseni se situează la sud-est de municipiul Timişoara, la circa 10 km de acesta, pe malul drept al râului Timiş. Coordonatele sale geografice sunt de 21.307778° longitudine estică şi 45.692222° latitudine nordică.
Se învecinează la nord-vest cu Rudicica (4 km), la vest cu Giroc (6 km), la nord cu Moşniţa Nouă (3 km), la est cu Uliuc (4 km), la sud cu Unip (4,5 km). Satul este traversat de calea ferată Timişoara-Buziaş şi are staţie proprie.
Distanţa până la centrul de comună este reprezentată de drumul comunal 152 care este asfaltat, în timp ce legătura cu municipiul Timişoara este asigurată de DC 98 nemodernizat (Drumul oraşului sau Calea Urseni). Un al treilea drum, de pământ, se găseşte între Urseni şi Giroc.
Legenda numelui Urseni / Medves
Demult, hotarul satului era acoperit de păduri, râturi şi văi. Dintre acestea din urmă amintim Bârnariul, Apa Roşie, Ogrinova, Reagina Vlaşilor. Timişul se despărţea în mai multe braţe care inundau primăvara, partea de sud a pământurilor de azi ale satului.
În acele timpuri, pe la mijlocul străzii a patra exista un dâmp de pămînt ferit de apele Ogrinovei. În acel loc se opreau pentru înnoptat patru bătrâni veniţi din satul Şoşdea cu urşi. Trebuiau să fie dimineaţa devreme le Timişoara, când se deschideau porţile Cetăţii. Acolo, în schimbul unor bănuţi, îi puneau pe urşi să joace.
De la peregrinarea ursarilor pe aceste locuri, în drumul lor din Şoşdea spre Timişoara, a rămas numele de Medveş (în lb. maghiară medve înseamnă urs) pentru pământul acesta.
Mai târziu, când strămoşii noştri au inceput să se stabilească aici şi au întemeiat Satul Bătrân, au luat pentru aşezarea lor numele deja cunoscut al locului.
Reteaua hidrografica
Calitatea apei la Urseni este printre cele mai bune din cuprinsul judeţului Timiş. Această stare de fapt conduce la realizarea, în 1914, pe terenul satului, a Fântânilor de alimentare a Timişoarei.
 |
| Timisul la Urseni |
În schimbul cedării terenului aferent construirii uzinei de apă, Primăria Comunei Medves solicită Timişoarei construirea unui drum pietruit între sat şi oraş. Acest lucru se întâmplă în 1916.
Teritoriul Urseniului se află în bazinul hidrografic al râului Timiş, acesta avându-şi cursul în partea de sud a satului la o distanţă de 1 km de localitate. Extravilanul satului este străbătut de un număr de 4 pâraie, cel mai important fiind Bârnarul. Acesta curge în partea de răsărit a satului formând meandre dintre care două sunt denumite Cotul lui Bulic şi Cotul lui Adam, pentru ca apoi, să se verse în Timiş printr-un stăvilar. Pârâul Hodoş, cunoscut la Urseni sub numele de Apa Roşie, traversează hotarul satului în nord – est, unde se varsă în Bârnar. În nordul satului, curge pârâul Ogrinova, un braţ al acestuia traversând cu mai bine de 250 de ani în urmă intravilanul satului. La sud –est de Urseni, în stânga drumului ce duce spre Timiş se găseşte valea Tâmpăna, unde îşi are locaţia şi pescăria. Urmele vechilor văi, Reagina Vlaşilor şi Bârzăfocul mai pot fi si astăzi identificate în nordul hotarului, respectiv la est de drumul Moşniţei.
Din punct de vedere al debitului apei freatice, zona Urseni are un potenţial acvifer excepţional cu 7-8 l-s-kmp.
Structura asezarii
Satul a fost sistematizat in anul 1770. Potrivit planului de regularizare au fost create 3 strazi paralele pe directia N-S taiante de o a patra mai scurta. Structura noii asezari devine astfel bine ordonata cu stazile drepte, evidentiindu-se strada din mijloc denumita ulterior Ulita Mare. Pe aceasta vor urma a fi construite biserica ortodoxa romana, scoala confesionala si cladirea primariei.
Astazi localitatea cuprinde 3 strazi paralele pe directia E-V cu o lungime de cca. 1 km fiecare intretaiate de alte 6 strazi pe directia N-S, cu lungimi intre 625 si 875 fiecare. Suprafata intravilanului de 126 ha.
Date demografice
Conform lucrarii lui Varga E. Arpad - "Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naţionalitate, jud. Timiş 1880 - 1992", populatia satului era impartita dupa cum urmeaza:
| Recensamant |
Structura pe etnii |
| Anul |
Populaţia |
Români |
Maghiari |
Germani |
Alte etnii |
| 1880 |
852 |
406 |
292 |
145 |
9 |
| 1890 |
991 |
498 |
270 |
211 |
15 |
| 1900 |
1.241 |
484 |
526 |
220 |
11 |
| 1910 |
1.262 |
474 |
626 |
148 |
13 |
| 1920 |
1.284 |
556 |
552 |
152 |
24 |
| 1930 |
1.618 |
746 |
686 |
167 |
29 |
| 1941 |
1.743 |
892 |
652 |
181 |
18 |
| 1966 |
1.351 |
949 |
363 |
34 |
10 |
| 1977 |
1.471 |
1.114 |
329 |
27 |
1 |
| 1992 |
1.105 |
888 |
198 |
10 |
9 |
|
|
|
|
|
